| |
| | 
In schimb vom fi mai putin " generosi " cu odraslele
noastre pe care nu le vom obisnui sa astepte in fiecare
zi un cadou. Pretentiile lor nu se vor termina niciodata si
vom educa niste egoisti rasfatati. Apoi riscam sa ne puna in
situatii delicate intrebind cu obraznicie musafirii: " Ce
mi-ai adus? "
Daca am rugat pe cineva sa ne cumpere un obiect
oricit de mic, ne interesam de pret si il vom achita
imediat. Dar daca persoana care ne-a facut serviciul isi
exprima dorinta de a ni-l face cadou, nu prelungim discutia
la nesfirsit. Multumim, acceptam si ... tinem minte! Sa nu
abuzam de prietenii nostri rugindu-i in permanenta sa ne
cumpere cite ceva, mai ales daca nu le putem face si noi
la rindul nostru mici servicii. Treptat, o astfel de persoana isi va
pierde simpatia celor din jur.!
Nu vom face daruri costisitoare chiar daca avem o
situatie materiala infloritoare. Nu este o dovada de bun
gust si poate provoca mai devreme sau mai tirziu un
conflict nedorit.
Se poate oferi orice alt obiect util, de la un
deschizator de conserve pina la o tigaie de teflon, uneori
chiar si lucruri de mincare. Dar si aici se impune un
minimum de tact. Nu-i vom aduce unei prietene mai sarace de
ziua ei un kiligram de carne. Insa niste cutii frumoase de
brinza frantuzeasca, sardele sau pateu pot fi foarte bine
primite.
Un cadou trebuie gindit, cumparat, ambalat, oferit.
Trebuie sa fie frumos, util si sa provoace o adevarata
placere celui care il primeste. Tocmai aceste dificultati
dau unui cadou o valoare deosebita si nu pretul lui. Acesta
va fi inlaturat cu grija. Exceptie fac discurile si cartile,
de pe acestea pretul nu se sterge. Cartea nu se atinge!
Se va pune intre filele ei o hirtie eleganta sau o carte
de vizita pe care ne putem exprima gindurile bune. Dedicatii
si autografe pot fi date numai de catre autori. Cel care a
primit-o si doreste sa o pastreze are voie, inainte de a o
pune in biblioteca, sa se semneze discret pentru a nu o
incurca mai tirziu cu o alta ce nu-i apartine.
Dupa ce am aflat sau am ghicit dorintele celor carora
dorim sa le daruim un obiect oarecare, il cumparam din
vreme si il punem bine. Vom evita astfel aglomeratiile din
magazine in preajma sarbatorilor si ne vom cruta multi nervi,
deoarece ca un facut, tocmai lucrul cel mai banal pe care
ni l-am propus sa-l cumparam ... nu se gaseste! Exceptie fac
dulciurile si florile. Dar chiar si florile pot fi cumparate
din vreme si tinute in frigider ambalate in pergament sau
chiar ziare.
Cel care primeste un dar il va deschide in fata
musafirului si nu-i va strica bucuria protestind ca e prea
scump, ca nu trebuia sau, mai rau ... ca are oroare de
bibelouri. Va multumi, se va bucura si chiar va reveni cu
comentarii agreabile de cateva ori in aceeasi seara. Daca un
cadou nu ne place, ne vom ascunde nemultumirea. In nici un
caz nu vom spune: ce sa fac cu aceasta sampanie? Mai am
inca 10 sticle! Copilului ce s-a straduit sa ne aduca un
ruj ce nu ni se potriveste sau un vas de flori ce nu ne
place, nu-i vom face atunci, pe loc, nici un fel de
observatie. Vom deschide o discutie pe aceasta tema cu alta
ocazie si il vom invata cum se cumpara un cadou.
Cel care a facut un dar nu va insista foarte mult
sa afle daca ne place sau nu.
Este firesc sa cumparam " souveniruri " atunci cand
calatorim. Tot firesc este sa le oferim familiei si
cunostintelor noastre cand ne inapoiem. De cele mai multe ori
aceste obiecte sunt kitchuri. Ce ne facem cu " gondola "
primita de la Venetia? cu " Tour Effel " primit de la Paris?
cu ursul de ipsos de la Vatra Dornei? cu scoicile incrustate
pe un papuc primite de la Eforie? Nu ne poate obliga nimeni
sa ne uritim viata uitindu-ne toata ziua la ele. Le vom
pune toate la un loc, intr-un dulap sau intr-o debara,
si la prima curatenie generala, ne vom lua inima in dinti si le vom
arunca!
Nu vom face cadouri obiecte pe care le avem in casa
si nu ne plac. Daca sunt de valoare le putem da celor
apropiati, in cazul in care acestia si le doresc - insa
fara comentarii de genul: " ma mir ca-ti place, mie mi se
pare oribil! ".
Nu daruim, daca nu ne pricepem, timbre unui
filatelist, accesorii de pescuit unui pescar, culori unui
pictor. Ei cunosc in mod cert niste mici magazine de
specialitate ce le satisfac pretentiile rafinate si pe care
noi nu avem de unde sa le ghicim.
Daca dorim sa ne aratam recunostinta fata de cineva
care ne-a facut un bine: medic, avocat, profesor etc. vom
avea mare grija la alegerea cadoului. Este bine sa ne
rezumam la albume de arta, cutii de bomboane, dulciuri
facute de noi sau bauturi fine. Dar daca ne gindim la un
obiect trebuie sa ne asiguram ca nu este total nepotrivit.
Nu vom oferi obiecte voluminoase ce ocupa mult loc si in
nici un caz animale sau pasari, daca nu am intrebat in
prealabil.
- Nu vom da nimanui carti pe care nu le-am citit
sau macar nu am primit asigurari de la o persoana
competenta ca merita a fi citite.
- Persoanelor cu care nu suntem in relatii apropiate
nu le vom oferi obiecte de imbracaminte sau de toaleta. Ne
limitam la o esarfa, un fular sau o colonie de foarte
buna calitate. Nu cumparam si nu oferim farduri, colonii,
spray-uri la intimplare, numai pentru a cumpara ceva. Orice
om are preferintele sale si daca nu i le cunoastem, ne
abtinem.
Din pacate se raspandeste obiceiul de a da bani in
loc de cadou. Am mai vorbit despre acest urat obicei intr-un
alt capitol. Este o mare diferenta
intre banii pe care un parinte ii da de ziua copilului sau
pentru ca acesta sa-si cumpere o perche de blue-jeans pe
masura si banii pe care ii aduce in " dar " mamei sale
tinarul inginer, proaspat casatorit! Nu se face! Banii, daca
el considera ca trebuie dati, vor fi oferiti cu alta ocazie
iar la aniversare va aduce un cadou pe care l-a ales cu
drag, dupa ce s-a gindit indelung.
Un cadou valoreaza cat doua daca este oferit la timp,
adica strict in ziua in care are loc evenimentul.
Ambalajul unui dar este foarte important. Vom avea
intotdeauna in casa panglici si hirtii frumos colorate, pe
care le vom cumpara cand ni se iveste ocazia, fara sa ni
se para o cumparatura inutila.
